Ambasadorul zambetelor mici si mari!

Fratii NU se nasc iubindu-se! Ei invata sa se iubeasca

by | Feb 17, 2020 | Educație

‘Copiii tai nu se bat? Nu se imping? Nu se cearta? E doar iubire si fluturasi?’

Ba bine ca nu. Si eu am copii, nu extraterestri.
Nu exista frati care sa nu se certe. Poate in carti dar daca e sa ma intrebi pe mine, sigur si ei gasesc de ce sa se certe.
Cumva sa fiu mama de 3 copii e mai simplu pentru mine. Sunt sora mai mare celor doi frati ai mei. Asa ca am stiut cumva ce trebuie sa fac sau nu ca mama.

Maria a fost si este o fetita foarte intelegatoare iar acest lucru m-a ajutat enorm.
Cand a venit Alexandru pe lume ea avea un an si 7 luni. Abia incepea sa constienzizeze lumea si pe ea insasi. Viata ei o stie doar cu Alexandru in ea si nu si-o poate imagina altfel.
La fel a fost si pentru Alexandru cand o alerga de-a busilea peste tot.
De un an de zile, cu putin timp inainte sa nasc, au inceput si ‘luptele’ intre ei.

Toti fratii se cearta!

Daca acceptati si intelegeti asta e mai simplu.
Asta nu inseamna ca nu se pot iubi sau ca vor sa fie singuri la parinti.
Cred ca toti cei care au crescut singuri la parinti si-au pus macar o data intrebarea ‘cum ar fi fost sa am un frate/sora’ si toti copiii care au frati si-au pus intrebarea ‘dar daca eram singur’.
Toti se cearta asa cum si noi in familie sau in cuplu ne certam. E firesc si normal. Asa invata sa relationeze. Asa ca dati-le voie sa se certe, dar invatati-i regulile atunci cand o fac:
1. Fara tipete unul la altul (vor dura niste ani pana vor intelege asta)
2. Fara impins, tras, muscat (vor dura niste ani pana vor intelege asta).
3. Fara jigniri sau porecle
Practic punem baza cu picatura chinezeasca la ce vom vedea ca rezultate in ani de zile.
Se numeste ‘viata de familie’.

‘Mama, de ce nu sunt singurul copil?’

Doar Maria mi-a pus aceasta intrebare si asta de curand. Ce am facut a fost sa o intreb pe ea ce simte, de ce ar fi vrut sa fie singura, daca simte ca ii lipseste ceva acum.
Important este sa NU presupunem noi de ce ne-au pus aceasta intrebare si sa incepem sa raspundem la ea, ci sa aflam mai multe raspunsuri si abia atunci sa ii dam ce are copilul nostru nevoie.
In cazul Mariei avea nevoie spatiu si timp fara frati-su langa ea, lucru de care nu a avut nevoie pana recent.
Asa ca, acum are momente cand cere sa se joace singura in camera ei, fara fratii ei.
Alexandru sufera pentru alegerea ei pentru ca el inca nu e in faza in care sa vrea sa stea fara ea. Asa ca eu il iau pe el la diferite jocuri, pentru ca ea sa aiba grija de nevoile sale.
Procedand astfel, eu am grija de amandoi copiii sa primeasca ceea ce au nevoie.

Mama, vreau in brate’.

Ori de cate ori mi-o cer copiii mei ii iau in brate.
Am facut-o de cand am venit cu Achim acasa, dupa ce m-am recuperat cu operatia.
Asta pentru ca in sarcina nu au cerut ‘sa nu ii faca rau lui bebe’, dar cum burta disparuse a trebuit sa le arat cicatricea pentru a intelege de ce mai amanam putin momentul.
Dupa, am fost doar a lor.
Nu exista sa nu pot pentru ei.
M-a ajutat acest lucru sa inteleaga ca fiecare dintre ei este la fel de important pentru mine si ca nu e nevoie sa se prefaca bebe ca sa fie iubit in bratele mele.

Mama, Maria nu imi da creioanele ei’

Nu iau niciodata apararea cuiva atunci cand ei discuta. Ascult ambele pareri si cerinte si ii rog sa gaseasca o rezolvare singuri, iar eu sunt intre ei ‘sa traduc’ cand celalat nu intelege. Copiii se iarta mult mai usor decat o facem noi si sunt extrem de inventivi cand vine vorba de a gasi solutii.

‘Mama, vreau sa tip’

De fapt nici un copil nu anunta dinainte, dar o face direct. Cand copiii vor atentia noastra de a petrece timp cu ei, iubirea noastra, nevoia de a exista pentru noi, ei tipa. Tipa cat pot de mult si cat ii tine sufletul.
Atunci cel mai important este sa ii iubim si mai mult, sa fim prezenti langa ei si impreuna sa trecem peste moment. Un copil care se simte singur, va tipa mult. E strigatul lui de ‘Mami, sunt aici. Exist. Uita-te la mine!’
Atunci luati-i in brate sau dati-le spatiu sa tipe, in functie de nevoia lor, dar nu departe de ei.
Deschideti bratele sa ii primiti in ele si inchideti gura de a urla la ei.

Iubirea vine in timp intre ei, in timpul in care stau impreuna si cladesc amintiri.
Copiii se nasc doar cu iubirea pentru mama, in rest, pentru ceilalti, e ceva ce creste zi de zi.
Dati-le timp si voie sa se iubeasca ca frati in rimtul lor.

Fratii pot simti sentimente de gelozie sau posesie, dar daca au asigurata iubirea voastra si locul lor in familie, aceste sentimente se vor diminua, disparand.
Iubirea dintre frati depinde de cata iubire primeste de la parinti. Si cand spun iubirea parintilor, inseamna tot: atentie, timp, joaca si harjoana.

Cine isi iubeste fratele/sora? Mai stiti cum s-a ‘intamplat’ asta?

Multa grija si iubire!

Pin It on Pinterest

Share This

Optimism la lingurita

Tine-l in brate cat vrea el! Dureaza mai putin decat vrei tu..