Ambasadorul zambetelor mici si mari!

Ca sa fii o bunica buna nu e nevoie sa le dai munti de prajituri, ci timp si joaca!

Am vazut multi nepoti mari care atunci cand le pomenesti de bunici se insenineaza precum o raza de soare.

Asta se intampla si inainte vreme cand bunicii isi asteptau nepoteii precum razele soarelui, iar cand veneau la ei parca le intra cerul in casa.
Si cate nu avea de-i invatat pe nepotei ca doar de aia veneau la bunici, ca ei sa-i invete cararile cerului si cum sa poarte faclia aprinsa mai departe prin viata.
Pentru mine sa bunicesc nu inseamna sa ma apuc sa le fac nepoteilor tot felul de dulciuri, nici a le cumpara munti de cadouri, a bunicii nu inseamna sa faci din nepoteii tai niste papanasi.
Pentru mine sa fiu bunica este intensitatea unui fulger. Fulgerul acela care te prinde in lumina lui si acolo te tine. Ma electrocutez de intensitatea bucuriei lor, care cum ma vad alearga la mine cu bratele deschise strigand cu toata puterea lor:
-Bubuleee ai vennniiitt, ce dol mi-a fost de tine!
Si se topesc pe rand in bratele meu de parca se imbratiseaza astrele odata cu noi.
Apoi pana ma schimb si ma spal pe maini, ei sunt cu mine, ma supravegheaza ca nu cumva sa dispar din vizorul lor.
Si incepe joaca, cand dau si eu in mintea copiilor, alergam, ne harjonim, jucam piese de teatru si jucam mingea in living daca afara e frig.
Si cate dulcegarii nu vorbim noi in timpul pe care-l avem.
Pentru ca la noi e dulceata cuvintelor, bucuria intalnirilor, lumina sufletelor, asta e tot ce inseamna pentru mine fiecare intalnire cu nepoteii.
Ei imi daruiesc din verva si tineretea lor, imi dau aripi si mereu pentru ei pot sa fiu toata un zbor.
Un zbor de bucurie spre VIATA.

Imi place sa le gatesc dar o fac cu ei langa mine in joaca si sunt atenta sa gatesc fara zahar, asa cum am invatat sa gatesc si pentru noi. Toti mancam echilibrat si cumpatat.
Nepoteii nu vin sa manance ce nu mananca acasa, asa cum am auzit ca fac unii copii cand primesc pe ascuns lucruri interzise de la bunici. Asa vor invata sa se ascunda si sa isi minta si parintii si nu de aia vin la voi, nu?

Buniciti cu intelepciune si dati-le ce e mai bun cand vin la voi: timpul si joaca cu voi!

Bubu

Pin It on Pinterest

Share This

Optimism la lingurita

Sa plangi in bratele copilului poate fi vindecator