20190616 115537 01 - Sa nu te vrea copilul...

Sa nu te vrea copilul…

Azi nu am multe cuvinte. De fapt de cateva luni nu prea mai am cuvinte deloc. Am unele ganduri rasfirate prin cap, zeci de liste de bifat (ca nu mai tin minte decat daca scriu tot) si trei copiii cu multe nevoi dar pe care ii iubesc enorm.

Uneori mi se pare chiar ironic cum putem sa iubim atat de mult niste fiinte mici care iti sug tot ce ai in tine, pana la ultimul strop de energie… si ei inca sunt in picioare. Chiar glumeam cu un coleg de curand si ii spuneam ca dupa ce mai cresc un pic ii iau pe post de garda de corp… ma supara cineva… ‘asmut’ copiii pe el si il fac pilaf.

La fiecare dintre cei trei micuti am trecut fix prin aceleasi etape de dezvoltare si de relatie cu ei (eu ca tata) si va spun ca cel mai mult ma enerveaza ‘renegarea’ din partea copilului. Da, am zis corect RENEGARE. Acest refuz cel putin tiranic al copilului de a sta cu tatal proiecteaza o reactie in lant care ar putea metamorfoza modul de functionare al universului. Si nu se intampla doar o data, ci succesiv la cateva luni.

Acum cu Achim sunt fix in aceasta faza. Are 2 luni si de cateva zile bune cand sunt cu el zici ca vine apocalipsa. Si sa o luam cu exemple concrete pentru ca si eu si Ana avem fix acelasi comportament cu el, doar ca micutul are reactii diferite.

1. La Ana sta in brate, ea stand pe canapea, extrem de linistit. Mai are momente cand isi doreste mai mult in brate decat jos… Stau eu cu el acasa o zi si ce credeti… a vrut doar in brate toata ziua dar eu sa nu stau jos… ci in picoare. Si am stat cu el in brate 12 ore…. 12 OREEEEE. Am zis ca mor de oboseala.

2. Ana sta cu el in camera sa doarma si el e un ingeras… nu misca deloc jumatate de somn. Fac schimb cu Ana si ma pun langa el in pat… atat fac ma pun… si incepe brusc frichinitul pe toate partile si in 5 minute urla, iar dupa cum stiti la tasu’ vrea doar in brate in picioare.

3. Noaptea trecuta am facut de garda… ana doarme intre mesele lui, doar ca atunci cand sunt eu de tura il apuca facutul de caca noaptea (in rest face doar ziua la 10). Motiv pentru care s-au accentuat durerile de burtica si eu m-am uitat la televizor cu el in brate (logic) pana la 4 dimineata cand m-a schimbat Ana.

4. La Ana mananca linistit si calm, la mine agitat si nervos si ii vine inapoi

5. Ana il pune jos in patut si sta, eu cand il las jos zici ca l-am pus pe cuie… si lista poate continua la infinit.

Cu toti 3 a fost la fel. O sa vina perioada in care o sa vrea sa doarma doar cu mine, apoi cand nu o sa ma mai vrea cu lunile si multe altele.

Acum parabola mea e mai complexa. Mama tot mama e oricat de tata ai fi tu. Tineti nervii acasa si mai deschide cate o sticla de vin ca vremurile sunt de ariegarda (pregatire de lupta).

El nu te vrea, deci tu nu poti ajuta, deci mama face tot, deci mama e epuizata, deci mama e nervoasa, deci ce faci tu e si mai prost decat de obicei cand oricum nu prea faceai bine ce faceai, deci e vina ta ca nu stii cum sa te porti cu copilul, deci situatia devine tensionata, deci va certati, deci ea nu intelege de ce esti nervos cand ea e obosita, deci nu mai are nimic nici o noima, deci da-i cu ….ce apuci.

Doamnelor va stam cu ficatii si splinele la dispozitie pentru toate momentele dulci in care doriti sa ne mangaiati cu ‘pumnul’ plin de dragoste aceste organe si sa tineti minte ca sacul de box va iubeste si el mult!

Sotii vostri au trecut prin asta? Cum au facut fata?

Sotu’ Zanei

Mesajele voastre