În căutarea identității…  

20180630 142648 - În căutarea identității...   

Când Ana Maria mi-a propus să scriu un articol pe blogul ei am fost tare bucuroasă, dar recunosc că am stat mult timp să mă hotărăsc despre ce experiență din viața mea voi scrie. Îi mulțumesc din nou pentru altruismul ei și pentru că mi-a oferit oportunitatea să împărtăseșc cu voi experiența de mai jos 🙂

Vi s-a întâmplat vreodată să simțiți că locul vostru e în altă parte, că nu vă mai regăsiți printre prietenii pe care-i aveți, în casa în care locuiți sau chiar în orașul în care ați petrecut decenii întregi? Eu m-am născut în București, aici am copilărit, aici mi-am terminat toate studiille, iar copilăria mea printre „blocurile gri”, m-a inspirat chiar să scriu o primă carte de povești pentru copii, Tribunalul Pădurii.

Tot în capitală l-am cunoscut pe soțul meu și, la începutul relației noastre, Bucureștiul părea că ne oferă tot ce avem nevoie ca tineri: carieră, oportunități, distracție, etc. Când a venit momentul ne-am cumpărat o locuință, bineînțeles într-un ansamblu rezidențial nou, că deh, nu voiam să facem reparații într-un bloc comunist… însă am avut parte numai de modificări și de renovări până am reușit s-o aranjăm pe gustul nostru. Am trecut peste micile neplăceri până a apărut primul nostru copil și atunci…

Dintr-o dată Bucureștiul copilăriei mele îl simțeamm aglomerat pentru că, dacă înainte, a ne îngrămădi în tramvai sau în metrou nu ni se parea mare lucru, acum, cu un copil mic, purtat in ham lucrurile se complicau foarte tare și nici noi nu mai aveam voioșia aia de a parcurge kilometri întregi pe jos.

Într-o seara, ne-am hotărât să ne mutăm din București… Unde? Am luat harta și ne-am gândit care orașe ar mai avea acea urmă de România. Am pus pe listă Brașov, Sibiu, Târgu-Mureș și Cluj. Toate aveau un punct comun: nu cunoașteam pe nimeni în vreunul din aceste orașe…deci care să fie?

Ținând cont că era o decizie majoră ne-am luat ca marjă de siguranță în cazul în care ceva nu ar merge bine, să ne mutăm în cel mai apropiat oraș de București, și anume în Brașov. Așa se face că împreună cu fiica noastră de doar 1 an am decis să facem schimbarea vieții nostre și să părăsim Bucureștiul, în mijlocul iernii când drumurile erau închise datorate ninsorilor abundente.

Totul părea potrivnic, cunoscuții ne întrebau dacă sigur am cântărit bine lucrurile, iar singurul nostru atu părea nebunia vârstei de 32 de ani și faptul că soțul meu lucra atunci de acasă.

În acele prime zile din iarna aceea geroasă când am ajuns ne simțeam parcă în altă lume… șoferii nu claxonau, opreau la trecerile de pietoni, vânzătoarele aveau chef de vorbă, nimeni nu părea stresat și, în 15 minute, ajungeam oriunde voiam.

20180630 142719 - În căutarea identității...   

Să nu vă imaginați însă că a fost ușor: bugetul familiei a fost restricționat, ne-au crescut cheltuielile, am așteptat ceva vreme până să fim siguri că putem scoate la vânzare locuința din București și a trebuit să ne acomodăm încet-încet cu toate, au existat și perioade în care simțeam că nu o vom scoate la capăt, că nu ne vom descurca, era presiune și chiar credeam că va trebui să ne întoarcem înapoi.

Când am reușit într-un final să vindem ce aveam în București și să ne mutăm din chirie în casă nouă a apărut și băiețelul nostru, conceput și născut în orașul visurilor noastre cu acte în regulă, iar acum toți 4 ne putem bucura de tot ce ne oferă Brașovul: munții care se văd oriunde te-ai plimba, brazii înalți de printre blocuri, lipsa aglomerației, distanțe mult mai mici de parcurs, parcuri la discreție și împrejurimi absolut uimitoare care ne fac să ne simțim ca și când am fi veșnic în vacanță și să fim mândri că suntem români.

Pentru mine ca mamă Brașovul a însemnat puterea de a avea al doilea copil, de a-mi face un blog, a reuși să scriu o carte de povești pentru copiii mei și chiar de a-mi continua studiile. Totodată, aici mă simt mult mai apropiată de oamenii din viața mea decât m-am simțit în ultimii ani în București, oraș în care nu m-aș mai regăsi vreodată.

Dacă aș putea sfătui pe cineva care vrea să facă o schimbare de genul acesta i-aș spune doar să fie pregătit, începuturile sunt mereu grele, dar, dacă ești suficient de motivat, sigur se vor găsi și mijloacele prin care să-ți îndeplinești visul și să-ți schimbi viața 🙂

Pe Florina și minunatele ei povești dar și ce minunății face vă invit să o citiți pe FlorinaTuruga.

20180630 142702 - În căutarea identității...   

Pe scurt..
20180630 142648 - În căutarea identității...   
Nume Articol
În căutarea identității...
Descriere
Putini suntem cu adevarat curajosi sa plecam in cautarea noastra, sa cautam un loc mai bun si sa riscam totul pentru asta.
Autor
Despre
Zâna Scutecel
Logo

Comentarii

Comentarii