Santorini, marketing sau vis?

IMG 1708 min - Santorini, marketing sau vis?

Un vis cu peripetii!

Visam sa ajung in Santorini inca de acum cativa ani. Eram fascinata de pozele de prin revista cu vestitul apus de soare si casele albe cu usi albastre. Pareau parca desprinse dintr-un vis.

Anul acesta eu si sotul meu am implinit 3 ani de casatorie si pentru ca nu am avut nici luna de miere (in vara aceea abia ne mutasem in casa noua si cu banii de luna de miere am hotarat sa ne luam canapea) am decis sa mergem in Santorini pentru a sarbatori 2 in 1. Zis si facut ne-am apucat sa cautam oferte. Santorini este cea mai scumpa insula din Grecia, poate doar Lefkada mai ajunge la aceleasi preturi.

Am avut de ales intre Oia, celebrul oras cu cel mai frumos apus de soare si Kamari, o localitate de pe partea opusa a insulei. Am ales un hotel aproape de Kamari, cu piscina mare si plaja privata fix la iesirea la mare. Pana la urma cand mergi in concediu e mai usor sa vizitezi orase fiind departe de hotel, decat sa mergi mult pana la plaja cu prosoapele dupa tine (sau cel putin pentru mine).

Cu o seara inainte de plecare, Mariei i-au aparut bubite pe picior si mana, multe si cu lichid. Am crezut ca a facut varicela si ne-am prezentat la Victor Babes de urgenta, intrebandu-ne deja cum anulam concediul. Cand am ajuns acolo, medicul ne-a linistit ca erau ciupituri de tantari si ca ar fi alergica la ele. Ne-a scris reteta si ne-a trimis acasa. Am rasuflat usurati si a doua zi ne-am pregatit bagajele.

Am ajuns cu 2 ore inainte de imbarcare, doar ca sa mai stam 2 ore in plus pentru ca avionul avea intarziere. Perfect cat sa imi creasca mie tensiunea si stresul cu frica mea de avion. M-am pregatit atent cu un pahar de vin cat il asteptam. N-a functionat! Zborul a fost plin de turbulente, aterizarea si mai si din pricina vantului, pe care l-am apreciat totusi zilele urmatoare.

Cu chiu cu vai ajungem la hotel unde ni se transmite ca nu avem camera, ei avand o problema cu un rand intreg de camere, si ne trimit pentru o noapte in hotelul vecin. Era 10 seara si eu nu mancasem de la 2. Cand imi e foame fac foarte urat, mai rau ca un copil mic. Intreb daca au restaurantul deschis si receptionera imi raspunde ca nu este nimic deschis.

Plecam spre hotelul de langa, alta receptionera. Intreb din nou de mancare, doamna ne indruma intr-o engleza stricata cum sa ajungem spune ea ‘catre singurul restaurant din zona’. Plecam cu gps-ul pe jos dupa indicatiile ei si ajungem in camp… Nimic pe langa si intuneric bezna. Totusi se auzeau avioanele decoland destul de aproape. Mie imi venea sa plang. Ne intoarcem spre hotel si Alex ma indeamna sa ne oprim la singurul magazin de langa hotel. Fericire mare, gasim mancare: salam italian, branza gouda si paine dulce (aveam sa aflu mai tarziu).

Iaca prima noapte s-a incheiat pe balcon cu un sandvis si un pahar de cidru, intr-o camera care arata precum cele de spital de stat. Exact ce visam de la prima noastra cina romantica in Santorini. Macar dusul era dragut.

A doua zi, odihniti deschidem usile balconului si in fata noastra era marea. Eu toata un zambet imi iau costumul de baie pe mine, gata de plaja. Coboram la micul dejun in restaurantul de pe plaja, unde privelistea era de vis.

La pranz ne mutam la hotelul nostru. Receptionera ne da cheia de la camera si mergem sa ducem bagajele. Suprize surprize, nu aveam camera cu vedere la mare (desi asa rezervasem si platisem in plus). Mi se explica ca nu au. Norocul nostru ca apare superviser-ul Nicu, roman de-al nostru, care ne explica cum sta treaba cu hotelurile si agentiile. Se pare ca se vand mai multe camere cu vedere la mare decat au ei cu adevarat, asa ca tot ce poate face de diferenta de bani este sa ne ofere all inclusive pe toata perioada sederii si un upgrade de camera. Ma uit la Alex, dam din umeri si acceptam in ideea ca oricum banii de la agentie nu ii recuperam.

Recunosc ca nu eram foarte incantata de all inclusive la greci, avand o experienta proasta de demi-pensiune in Rhodos cu cativa ani buni in urma. Asteptarile noastre ne-au fost depasite (din a treia zi, ca in a doua seara am mai vizitat o alta camera avand probleme cu prima camera, probleme ce s-au rezolvat relativ repede), lucru care ne-a bucurat.

Exceptand inceputul greoi, ne bucuram tare mult ca am ales acest hotel. Datorita lui Nicu, pe care l-am intrebat de restaurante, masina de inchiriat si ce este de vazut pe insula, Clove, tipul de la piscina, curatenia impecabila a camerei zilnic, mancarea buna si diversa in fiecare zi, piscina si plaja curata, plus un super DJ cu muzica buna, sederea noastra la hotelul Mediteranean Beach a fost una foarte fericita.

IMG 1218 min - Santorini, marketing sau vis?
IMG 1172 min - Santorini, marketing sau vis?
IMG 1648 min - Santorini, marketing sau vis?

Fira, orasul cu multe magazine si parfum de magarus!

A treia seara am decis sa o petrecem in Fira, cel mai mare oras al lor. Citisem pe bloguri de travel si articole despre Fira si toate spuneau ca nu trebuie sa ratezi coborarea celor 589 de trepte din centru pana in port, fiind o experienta de neuitat. Apai de neuitat este, atunci cand cobori aproape un km prin soare, carari inguste pline de fecale si urina de magari, care sunt peste tot (adica chiar peste tot, cararea e de fapt un covor de balega uscata). Pe la jumatatea drumului ma intrebam deja cu ce gresisem in viata asta de trebuie sa cobor aceste blestemate trepte… La un moment dat, tot mergand pe ele, am depasit o mama cu un copil de 12 ani care plangea de oboseala iar mama ii tot spunea ca mai are putin. Puteti merge pe jos (gratis, mizerabil si urat mirositor), cu magarul (6 euro, mizerabil si urat mirositor) sau telefericul (6 euro, rapid si curat)

Drum mai urat mirositor si mai mizerabil ca asta nu am mai vazut nicaieri (nici macar la noi in tara la sate!) dar ai o priveliste de vis pe care oricum nu mai esti in stare sa o apreciezi deloc. Ajunsi jos, ne plimbam un pic pe cele 300 m lungime cat are portul (adica foarte mic) si cautam telefericul.

Cand ajungem vesti proaste, nu aveam suficienti bani la noi pentru 2 calatorii si cu cardul nu mergea sa platesti (atentie sa NU faceti ca noi!). Alex imi zambeste si spune ‘du-te tu iubita, ca eu merg pe jos’, ma pupa si ne dam intalnire la restaurantul unde ne-a placut pe drum. Zici ca era sfarsitul lumii si ne pierdusem mintile. Eu panicata de teleferic (si cam de orice nu sta pe pamant) urc singura. Ajung sus, ma ratacesc pe strazi (toate mi se pareau la fel). Partea frumoasa a acestei vacante este ca eu nu am avut telefon, avand doar Alex. Acum il aveam eu, iar el nu, deci nu ne ajuta foarte mult in situatia data.

Ajung in final la restaurant si comand o apa pana imi vine sotul. Ma uit spre carare, Alex nu se vedea, soarele statea sa apuna. Imi dau seama ca nu vreau sa vad apusul fara el si cer nota. Platesc si o iau spre cararea nefericita sa imi intampin sotul. Macar ‘murim’ amandoi de miros. Nu cobor mult ca apare el, sexy si lesinat. Ma vede, urca hotarat, trece de mine si imi spune printre dinti ‘nu te opri!’. Urc dupa el si ma intreb cam de cat de greu trebuie sa ii fie… Greu!

Ajungem sus, se opreste si se aseaza pe o banca. Sa faci un km coborare si apoi un km urcare, in mai putin de o ora, prin mirosuri greu de suportat si cu soarele in cap, nu e usor. Isi trage sufletul si imi povesteste cam cu cati ‘norocosi’ s-a mai intalnit pe drum.

Alegem un restaurant si admiram apusul….soare ce apune dupa o insula, nimic spectaculos. (Poate doar fotografiile editate in photoshop, de dupa ce ajung oamenii acasa). Plin de lume pe toate zidurile si multe aplauze la sfarsit. Un adevarat spectacol al oamenilor, nicidecum al soarelui!

Sa fiti atenti unde stati la restaurant pentru ca magarii circula si prin oras, iar briza marii nu aduce mireasma de apa de mare…

IMG 1205 min - Santorini, marketing sau vis?

Turul insulei cu masina nu dureaza mai mult de o zi!

Sambata am vizitat insula si am inchiriat o masina micuta (va costa cam 50 euro/zi). La ce strazi micute au si cum conduc ca haoticii, nu recomand vreun bolid. Mi-a placut tare mult Kasteli din orasul Emporio, pe care l-am gasit din intamplare, oras despre care nu am citit nicaieri.

Acest Kasteli este o cetate mica medievala, singurul loc din Santorini, unde poti admira in tihna arhitectura caselor grecesti, te poti plimba in liniste pe strazi micute si stramte si poti admira din varful cetatii marea. Pentru mine Santorini este fix acest Kastelli. Am vazut 2 turisti si nici un bazar! Fix opusul orasului Fira, care este ticsit de turisti si prea plin de magazine.Am luat pranzul in Imerovigli, oras micut, frumos dar inghesuit.

IMG 1578 min - Santorini, marketing sau vis?
IMG 1577 min - Santorini, marketing sau vis?
IMG 1599 min - Santorini, marketing sau vis?
IMG 1570 min - Santorini, marketing sau vis?
IMG 1535 min - Santorini, marketing sau vis?
IMG 1544 min - Santorini, marketing sau vis?

Iar seara ne-am petrecut-o in Oia. Ne-am plimbat de la un capat la celalalt al potecii de pietoni, unde sunt si toate hotelurile. Ce nu-ti spune nimeni cand iei o camera la un hotel din Oia, este ca masina te lasa departe, iar tu iti cari singur bagajele pe niste stradute stramte, pline de turisti, unde abia ai loc sa treci. Cateodata mergi chiar si un km. Imaginati-va doar cum este sa cari atat de mult un bagaj.

Nu am fost impresionata nici de frumoasele piscini din camere, de unde poti vedea toata coasta si marea, fiind foarte mici (la marea majoritate, nu incap 2 persoane, de inot nici nu se pune problema). Hotelurile de aici, nu au piscina, doar cateva exceptii, dar si acelea fiind micute. Plaja o gasesti la o distanta de 15 minute de Oia, mers cu masina. Sotul mi-a si spus ca daca ar fi cheltuit sumele exorbitante pentru un hotel in Oia ar fi innebunit de nervi la cat ar fi carat bagajele, la ce miros e pe coasta de la magari si nici intimitate sa nu aiba. Cand vine apusul oamenii sunt peste tot (acoperisuri, scari, etc) iar intimitatea ta de 5 stele este zero ca toti se uita fix la tine oriunde ai fi.

La ora apusului, am cautat o terasa fix in varful orasului, de unde se vedea cel mai bine cum apune soarele in apa…doar ca nu a apus in apa, ci dupa o insula foarte indepartata. Acelasi spectacol ca in Fira, lumea catarata peste tot si aplauze la sfarsit. Si inghesuiala pe strazi, de parca iesisem de la concert pe niste usi foarte stramte. Se calcau in picioare, nu alta.

Restul zilelelor le-am petrecut la plaja la hotel, unde era liniste, valuri frumoase si muzica ambientala.

Ce este Santorini? Mai mult marketing decat ce ofera cu adevarat. Fiind o insula considetata a fi scumpa, te astepti la lux. Cu mici exceptii, acesta lipseste cu desavarsire.

Au cel mai mizerabil aeroport pe care l-am vazut vreodata. Nu va recomand sa mergeti la baie. Avioanele pleaca din jumatate in jumatate de ora, dar au 2 camere in care stau toti turisti.

O data in viata merita vazut, ca o experienta interesanta. Daca m-as mai intoarce? Cu siguranta nu, pentru ca Grecia inseamna mult mai mult decat arata aceasta insula!

Urmeaza sa va scriu unde merita sa mananci bine in Santorini.

Multa grija si iubire!

IMG 1231 min - Santorini, marketing sau vis?
IMG 2026 min - Santorini, marketing sau vis?
Pe scurt..
IMG 1708 min - Santorini, marketing sau vis?
Nume Articol
Santorini, marketing sau vis?
Descriere
Visezi la o vacanta de lux si de fapt platesti foarte multi bani pentru o un marketing foarte bun al celor din Santorini
Autor
Despre
Viata de mamica
Logo
1 - Santorini, marketing sau vis?
printfriendly pdf email button md - Santorini, marketing sau vis?

Comentarii

Comentarii

Nu rata articolele noi!
Inscrie-te la newsletter
Primeste in fiecare dimineata articolele
ca sa ai ce citi la cafea!

Iti poti sterge adresa oricand! Incearca!
close-link